Invitatie

CONSILIUL LOCAL

AL MUNICIPIULUI ROŞIORII DE VEDE

DIRECŢIA PENTRU CULTURĂ, EDUCAŢIE, CREAŢIE ŞI SPORT

Vă invită

la manifestările cultural-artistice şi educaţionale cuprinse în Programul

Şcoala Altfel

 

8 aprilie 2014 Ora 17⁰⁰ - Camerata Cantoria  - seară de muzică şi poezie – proiect realizat în

colaborare cu Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Teleorman.

         Realizator: Nicolae Doboş

   - Recital pian: Bianca Voinea, Mihai Vătăman

   - Recital de poezie: Silvia Ureche, Diana Cană, Alin Stoian, Andrei Coman

                   - Recital de muzică folk: Trupa ARHAIC

                                                      - Invitat special: poeta Florina Isache

 

ORA PĂMÂNTULUI

ROȘIORII DE VEDE:
- Ora 20³⁰ – Toţi roşiorenii responsabili sting lumina (Stingerea iluminatului public stradal şi în sediile unor instituţii sau locaţii reprezentative din municipiu: Primăria Municipiului Roşiorii de Vede; Direcţia pentru Cultură, Educaţie, Creaţie şi Sport (la structurile sale: Casa de Cultură a Municipiului Roşiorii de Vede, Biblioteca Municipală „Gala Galaction”, Muzeul de Istorie „Petre Voivozeanu”; Centrul Cultural; Centrul Cultural  Multifuncţional „Alexandru Popescu Tair”); Parcul Central; Monumentul Eroilor din faţa Primăriei; alte instituţii publice; unităţi de învăţământ; agenţi economici etc.)
- Intervalul 20³⁰- 21⁰⁰ – „Lumină pentru viitor” – Parada roşiorenilor cu lumânări în mâini, organizată pe traseul: Centrul oraşului – Str. Dunării – Primăria Municipiului Roşiorii de Vede, cu participarea elevilor şi profesorilor din şcolile şi liceele roşiorene, a membrilor Cercului de Muzică al Casei de Cultură, a membrilor Clubului ATAC Roşiorii de Vede şi ai Academiei Olimpice Române – Filiala Teleorman, alţi cetăţeni ai oraşului.
- Ora 21⁰⁰ – Acasă pe Planeta Albastră – Spectacol susţinut de membrii Cercului de Muzică al Casei de Cultură, coordonaţi de Tedy Stângă şi Silviu Arsu.
Locație: Platoul din faţa Primăriei
- Ora 21³⁰ – Aprinderea luminilor în oraş

 Au participat si membrii Asociatiei Culturale Mileniul 3
imagini: Mihai Atanasie Petrescu

Elegia 41- Florin Dochia

din vol.,, Elegiile caderii''

Buna Vestire in calendarul popular

Buna Vestire este cunoscuta in calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului. De ce ziua cucului? Pentru ca in aceasta zi are loc primul sau cantec, prin care anunta vestirea primaverii. Potrivit traditiei, daca primul cantec al cucului era auzit pe stomacul gol, in spatele omului, era semn rau: "Cucu-n spate mi-a cantat/ si moartea m-a sagetat!"
Exista obiceiul ca in aceasta zi, sa se numere de cate ori cucul isi canta numele, numar care ar descoperi cati ani mai avem de trait.
Flacaii si fetele il intrebau pe cuc cand se vor casatori: "Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ pan’ m-oi insura (marita)?" Daca se intampla ca dupa rostirea acestor cuvinte, cucul sa cante, cantecul sau echivala cu un an de astepare. Dimpotriva, daca el tacea, tacerea sa era semn ca avem de-a face cu o casatorie grabnica.
De asemenea, craca pe care a cantat cucul de ziua sa, era taiata si pusa in scaldatoarea fetelor, in speranta ca flacaii nu le vor ocoli.

Adrian Cocosila

,,Tainele pietrei’’

 

…aşa şi-a intitulat expoziţia de sculptură – artistul Costel Păun, deschisă joi, 20 martie 2014, în sala de expoziţii a Centrului Cultural Piteşti.  Eu aş fi intitulat-o << Iubita mea – piatra >> pentru că dl. Păun este un îndrăgostit ( iremediabil) de piatră şi lucrul acesta mi l-a confirmat şi domnia sa, anul trecut când am mers împreună la vernisajul primei sale expoziţii din afara judeţului.  După cum spuneam, la această expoziţie, lucrările artistului au atras atenţia tuturor participanţilor care au vorbit:

despre tehnicile de lucru, dl Sorin Mazilescu – directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş,

despre frumuseţea, căldura, rezonanţa, viaţa  pietrei, poeta Denisa Popescu,

despre cubism, scriitorul Dumitru Augustin Doman – redactorul revistei ,, Argeş”- şi a ales ca referinţă una dintre lucrările realizate în lemn, intitulată ,, Familia’’- argumentând:,, bărbatul are capul pătrat, femeia are capul normal...iar copilul... încă nu are cap...’’

despre realitatea de dincolo de realitate, plinul şi golul ( elementele formei) – poetul Virgil Diaconu – redactorul revistei ,, Cafeneaua Literară’’ – care  nu a uitat să critice postamentele lucrărilor.( Domnule Diaconu, vă asigur că la Roşiori avem o sală de expoziţie dotată corespunzător, dar pentru a aduce postamentele la Piteşti, era nevoie de un camion. Artistul şi-a adus lucrările cu maşina personală. Nu cred că este cazul să vă mai spun câte sacrificii facem de dragul artei. Ştiţi foarte bine...dar, poate cei din administraţia Centrului Cultural au reţinut ideea şi vor lua măsuri.),

 despre talent,  Nicolae Cosmescu – jurnalist,

despre importanţa ideii şi nu a dimensiunii lucrărilor , Constantin Samuilă – critic de artă, care  a mai argumentat ( printre altele) că artistul ne obligă să gândim nu doar să privim.

A mai vorbit scriitorul Constantin T Ciubotaru – din partea Asociaţiei Culturale Mileniul 3. Au participat din Roşiori: scriitorul Ion Scarlat, Sanda Popescu şi Marian ( şoferul nostru), au fost prezenţi elevi ai Liceului de Artă ,, Dinu Lipatti’’-  Piteşti.

 Evenimentul a fost coordonat de Carmen Dumitrache – directoarea Centrului Cultural Piteşti.

La plecare am primit revistele ,,Cafeneaua Literară’’ şi ,,Arges’’ – revistă în care am descoperit că eram prezentă în ,,pagina de poezie a poetelor''...

  http://centrul-cultural-pitesti.ro/images/pdf/2014/arges/arges-03-2014/Pag17-24.pdf

 Asta ca o recompensă pentru faptul că nu am ajuns la ,,Maratonul Poeziei’’ de la Câmpina...

 

Tot ce e frumos e gri

Ele veneau în urma mea şi cărau un geamantan cu fotografii. .

Eram la ,,Terasa Verde’’, savuram un nectar de kiwi

şi în jurul meu nimeni.

Şi îmi plăcea singurătatea aceasta

 şi îmi spuneam că trebuie să profit de ea,

 ce este frumos nu ţine mult...

Ele se apropiau, traversau o stradă neiluminată.

Eram tot singură. În stânga se întindea câmpul,

în dreapta, oraşul din care plecaseră toţi

când toamna începea ca o primăvară şi mâine ne aştepta de azi.

Ele râdeau şi masa se umplea de sticle, semn că nu plecaseră,

erau aici, întotdeauna prezente, întotdeauna absente ca o ploaie de luni.

Metamorfoză

Suntem o pată de culoare,

plutind pe ape ca o inimă.