joi, 21 ianuarie 2016

Gând



,,Gerul muşcǎ cu dinţi ascuţiţi
Aici e poezia
din obrajii mei…ca din biscuiţi’’

Aşa scria Mari, fiica mea cea micǎ, când avea 7 ani. Credeam cǎ va îmbrǎţişa o carierǎ literarǎ. Nu a fost aşa. A ales oamenii. Oamenii şi bolile lor. Mǎ bucur. Dar m-aş bucura şi mai mult dacǎ ar putea sǎ vindece prostia şi mândria…mai ales mândria…
si privelistile ei



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu