Se auzeau paşi în jurul casei,
ca un dangăt de clopot.
Veneau în fiecare
seară sau aproape în fiecare seară - la prima iubire ca la un pahar cu apă.
La început se auzeau
tare, apoi din ce în ce mai încet, până când nu se mai auzeau deloc.
Se opreau sau se
întorceau de unde au venit.
Nu ştiu.
Mâinile tale
păstrau mireasma florilor de măr şi mireasma se împrăştia în toată casa aceea
în care un copil croieşte haine pentru soldaţi.
Casa avea intrări
dinspre toate anotimpurile.
Cineva tăiase un
animal în mijlocul camerei, îi secţionase, transversal, abdomenul, i-a scos
intestinele, apoi o bucată de cretă
colorată, câteva fragmente dintr-un şotron,
o cutiuţă muzicală...
Copilul aprindea
beţe de chibrituri.
Zăpada strălucea.
Umbra unui copac,
crescut în alt copac, se întindea pe zăpadă, legănând umbra unui copil.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu