vineri, 17 aprilie 2015

Din casa de iarbă



Astăzi au sosit rândunicile.

 În urmă cu 10 ani, o rândunică şi-a construit cuib în scara blocului meu, chiar la uşa mea, la etajul 3. Apoi altele la etajul patru şi câteva afară, la intrare. De atunci vin în fiecare an, în fiecare primăvară. Nu ştiu dacă sunt tot cele care au construit primele sau puii lor...cert este că vin, că nu uită de unde au plecat. (Numai oamenii uită. Numai cei care pleacă din sufletul nostru nu se mai întorc. Chiar dacă poartă pe tălpi bucăţi de suflet, uită...uită...)



Nu vreau să fiu patetică...de mâine, dimineţile vor fi pline de cântecul lor, de frenezia lor, de poezie...




Şi tot astăzi, unul dintre cititorii blogului meu mi-a adus o petunie. Asta ca să nu uit că doar paşii tăi lasă parfum de petunii pe piele...

 




 aveţi o primăvară frumoasă, dragii mei cititori!