La multi ani!

Transfigurare

A.     E. Baconsky

Nici gândurile voastre, nici florile nu-mi spun, 

Nici negurile toamnei, că sunt ieşit din minte –

Ci numai mie-mi pare mereu că sunt nebun,

De vreme ce-mi prind viaţa şi moartea în cuvinte.

Ard în lumina zilei de parcă uit că n-am

Decât un drum prin iarbă, un singur drum şi-o poartă

Prin care voi pătrunde ca luna-ncet prin geam,

Sau liniştea din sălcii rotind în Marea Moartă.

Mă bucur când mai trece un an şi-un anotimp,

Când prin oglinzi străine îmi rătăceşte chipul,

Şi iar mi-aduce vremea acelaşi dor să-mi schimb

Inelul meu cu-al mării ce l-a-ngropat nisipul.

Trăiesc mai mult cu roua câmpiilor, mai mult

Ca pasărea pădurii şi poate că mi-e bine:

Văd ridicată steauă de-al cărei semn ascult,

Văd risipită ora de plumb din care vine.

De-acum e dimineaţă pe cer ca un surâs

Pe faţa răvăşită. De-acum e auroră …

Stau şi-mi gravez în suflet ca-ntr-un mărgean deschis,

Cu litere tăcute, speranţă tuturora.

Jurnal de Crăciun

24 dec.2013.

Iuli accelerează. Privesc la bord. 120, 130. Câmpul este acoperit de chiciură. La fel şi copacii. Cer senin. Soare strălucitor de decembrie. Mama a deschis poarta. Ne aşteaptă.

Sarmalele fierb în tuci, pe vatră, pâinea se coace în cuptor. Cârnaţi, lebăr, totul este pregătit. Eu am adus cozonacul ( am stat până la ora unu să îl coc).

Seara am depănat amintiri şi am lăsat o lacrimă să curgă pentru cei care nu mai sunt sau pentru altceva, fiindcă ,,o lacrimă are rădăcini mai adânci decât un zâmbet’’.

Am adormit târziu. Am visat. Nu mai ştiu ce am visat.

25 dec. 2013

 Am dus cozonac şi vin bunicilor, acolo, la casa lor. ( Nu. Nu ca o scufiţă, ci...ca un om care nu poate uita oamenii ce au trecut prin viaţa  lui).

Am primit oaspeţi, copiii cu Steaua...şi am scris:

                               Mama mamei aprindea focul în lumea cealaltă.

Îmi încălzeam mâinile în jurul flăcărilor, după ce am căutat colinde sub zăpezi.

Un bărbat tânăr cobora dealul

şi ducea pe umeri un copac.

Copacul strălucea ca bănuţii din mâinile unui copil ce merge în urma mortului.

Mama mamei împletea un pulover pentru toţi morţii ei.

Număra ochiurile, astfel încât să-i cuprindă pe toţi,

aprindea lumânări pentru  sufletele dragi.

Lumânările ardeau în culorile ochilor fiecăruia.

Erau atât de mulţi în jurul mesei şi tot mai era loc.

Simţeam mirosul de mere al hainelor şi al camerei.

Se întâmpla ceva.

  

26 dec. 2013. Citesc despre Antonescu şi Hitler. 

Corespondenţă şi întâlniri inedite.

27 dec. 2013.

La serviciu. Agitaţie. Abia de reuşesc să răsfoiesc revista ,,Acolada’’.

Mă sună poetul G V. ( pentru el şi pentru prietenii mei din afară, care mi-au spus că postările acestea le aduc ţara şi locurile copilăriei aproape, postez o imagine ,, dulce’’, cu regretul că nu putem degusta împreună desertul meu de Crăciun.)

                                                                                                                                                                                                                

Colinde, colinde

Loc. Zambreasca ,jud. Teleorman

Mihai Eminescu

Colinde, colinde,
E vremea colindelor!
Caci gheata se intinde
Asemeni oglindelor.
Si tremura brazii,
Miscand ramurelele,
Caci noaptea de azi-i
Cand scanteie stelele.

Se bucur' copii,
Copii si fetele!
De dragul Mariei
Isi piaptana pletele.
De dragul Mariei,
Si al Mantuitorului,
Luceste pe ceruri,
O stea calatoruluï.

Realitatea...

Realitatea începe de aici. Din dreptul vitrinei cu anunţuri:

Angajez vânzătoare. Vârsta – peste 40 de ani.

Vând casă în localitatea Scrioaştea. Preţ negociabil.

Vând ouă de prepeliţă.

Cumpăr linişte...

Vând boltă în cimitirul Stelian Popescu, zona 1, rand 3.

Bună dimineaţa, sunt Monica şi vă prezint realitatea zilei - la <<Radio Impact>>.

  

   ,,Unii nu te văd fie că nu au ochi, fie că nu au suflet’’

Domnul Dumitru Augustin Doman spulberă mitul acesta şi îmi face o bucurie de sărbători, semnalând în pagina a doua a revistei <<Argeş>>( dec. 2013) prezenţa grupajului meu de poezii, apărut în <<Revista Nouă>> ( redactor- şef Florin Dochia) nr 8(78) / 2013.  Redau şi eu poemul citat,, pentru viziune’’ :

Nimic nu e necunoscut

Ne aşezasem în jurul focului, în cerc,

comunicam tactil...

O femeie se ridica din flăcări

şi toţi o cunoşteam sub un alt nume.

Doar Diodor îi ştia toate numele,

dar nu zicea nimic.

Se înţelegeau din priviri,

apoi Diodor se topea, se scurgea în pământ

şi în locul lui creşteau trei fraţi pătaţi.

Ea se spăla pe mâini după fiecare îmbrăţişare,

privea prin noi.

Afară bătea un vânt rece dinspre al cincilea anotimp.

Multumesc, domnule Doman!

Pentru suflet

Ingeniozitate, îndemânare, pasiune…artă.

O tânără (din Curtea de Argeş) înfruntă frigul pentru a  încânta sufletul( celor care au, bineînţeles), cu aranjamentele ei de Crăciun.

Ziua ziarului << Drum>>.

 17 decembrie 2013

Ziua ziarului << Drum>>.Simbolul oraşului.

Ziarul în care am debutat,

Casa de Cultură - Roşiorii de Vede.

Atmosferă de sărbătoare.

Parfum de brad,

Lumină de stea,

Colinde,

Literatură,
Edili,

Ziarişti,

Critici,

ziaristul Gabi Argeseanu

Scriitori,

Poeţi,

Dan Campeanu- solistul formatiei Euroton ( Rosiori)

Sculptori,

Tipografi,

Redactori radio, tv.

Cititori,

Diplome,

Cărţi,

Reviste

Autografe,

scriitorul si criticul literar- Liviu Comsia (despre  un autograf in miniatura)

Asociatia Culturala Mileniul 3- 17 dec. 2008

,,Cărţile rămân – oamenii trec’’. (Liviu Comşia)

Concurs

7 decembrie 2013, la Galda de Jos, jud Alba, a avut loc festivitatea de premiere a câştigătorilor Festivalului Internaţional de Poezie ,, Nicolae Drăgan”.

 S-au acordat următoarele premii:

PREMIUL “ NICOLAE DRĂGAN”- NEGRU ALEXANDRA, SUCEAVA-9,12

PREMIUL I- ISACHE FLORINA, ROŞIORII DE VEDE-9,00

PREMIUL II –LUCACI SORIN, BUCUREŞTI-8,92

PREMIUL III – MIHĂILĂ GABRIEL,GALAŢI-8,87

MENŢIUNE I - SUSANU JENICA GALAŢI -8,67

IVAŞCU MĂDĂLINA, GALDA DE JOS-8,67

VALENTIN TUFAN, BUZĂU-8,67

MENŢIUNE II- CRÎSTA LAVINIA, SUCEAVA-8,62

MENŢIUNE- III BRICIU MELANIA, VIENA-8,58

CHINDEA MARIA,BUCUREŞTI-8,58

NUMĂRUL PARTICIPANŢILOR-123 DIN ROMÂNIA, ANGLIA, SPANIA, ITALIA, CANADA, AUSTRIA, REPUBLICA MOLDOVA.

Mulţumesc oraganizatorilor pentru acest deosebit eveniment cultural, dar şi pentru faptul că au dat posibilitatea şi tinerilor ( de peste 35 de ani ) de a participa la concurs.

mulţumesc juriului care a 

  disecat cu atenţie cuvintele până la esenţe.

,,Centenarul Aeronauticii Militare Române’’

Casa de Cultură – Roşiorii de Vede.

 ,,Centenarul Aeronauticii Militare Române’’

Invitaţi:

George Rotaru – Directorul Aeroclubului României ( reprezentat de pilotul instructor Ştefan Panait)

Prof. Sorin Turturică – Muzeograf la Muzeul Naţional al Aviaţiei Române.

Prof. Mihai Atanasie Petrescu.

A fost prezent viceprimarul oraşului- Teodoru Stângă.

Evenimentul a fost coordonat de Aura Bărbuţ – Directoarea Casei de Cultură.

O lecţie despre Traian Vuia, Henri Coandă, Aurel Vlaicu, despre prima şcoală de pilotaj şi primii piloţi( Ştefan Protopopescu, Ghe. Negrescu....), despre prima femeie pilot

Pilotul Stefan Panait si Mihai Petrescu

aviator -  Elena Caragiani ( care şi-a obţinut brevetul în Franţa, fiindcă în  România nu exista o lege în acest sens...) Despre unul dintre cei mai buni piloţi ( actuali) Neciu Constantin (teleormănean), despre Aeroclubul României, dotat cu 7 avioane extra (de acrobaţie), despre paraşutism...

 De ce la Roşiori ? Pentru că ,, aviaţia există’’, după cum afirma prof. Mihai Petrescu şi la Roşiori a existat un Aeordrom Aviatic, un Far aviatic( 1924) şi tot la Roşiori a fost inaugurat un teren de zbor, în 2011, cand a avut loc şi un miting aviatic.

Întrebat, la ce se gândeşte un pilot când este acolo sus, pilotul Ştefan Panait mi-a răspuns că nu se gândeşte decât la misiunea pe care o are şi la tehnicile de zbor. Atât . A pilota nu este ceva poetic..

Şi dacă pilotul este poet? Şi mă gândeam la Doru Davidovici, cât de frumos a descris zborul prin ploaie, la manşa ,, Bătrânei Doamne’’...

13 decembrie 2013. 

Zi cu ghinion?

2011-,, Mitingul Aviatic''

 Nu . 

Zi cu cer senin, în care pot să zbor spre lumea mea...

La Petunii...

Frunze, Stefan Hrusca

Frunze

 Mana care mangaie- sculptura-  Costel Paun

 Nu ma-ntreba nimic in noaptea asta
Nici cat e ceasul, nici ce ganduri am
Mai bine lasa-ma sa-nchid fereastra
Sa nu vad frunzele cum cad din ram
Fa focul si preumbla-te prin casa
Fara sa spui nimic, nici un cuvant
Vreau sa ma simt la tine ca acasa
Sa nu simt frunzele cum zboara-n vant

R: Iubito, in noaptea asta-mparateasca
Numai tacerea las-o sa vorbeasca

2. Invaluita-n straie de culcare
Asaza-mi-te alaturea c-un ghem
Si deapana mereu fara-ncetare
Sa n-aud frunzele sub pasi cum gem
Fereste-ma in preajma ta de vasta
Urgia toamnei care bantuie
Si nu ma intreba in noaptea asta
De ce ma inspaimanta frunzele

Târgul de Crăciun

Vineri, 6 dec. 2013, Roşiorii de Vede

Târgul de Crăciun s-a deschis şi în oraşul de pe Vedea şi căsuţele amenajate pe pavajul pietonal al străzii Rahova ne-au îmbiat cu mirosul de cozonac şi vin fiert, în această zi cu cer acoperit de nori, vânt rece şi temperaturi la limita îngheţului dar, care nu i-a speriat pe tinerii veniţi din : Măldăieni, Scrioaştea, Dobroteşti, Balaci, Vedea, Ciolăneşti, Troianu  (toate localităţile din jurul oraşului)  – să urce pe scena de spectacol  (îmbrăcaţi în costume populare) şi să prezinte obiceiuri, tradiţii, cântece şi jocuri populare –  toate acele elemente care dau identitate fiinţei şi ne diferenţiază de celelalte naţii.

Spectacolul, prezentat de jurnalistul Gabriel Argeşeanu, a fost întrerupt pentru puţin timp, în jurul orei 17, când s-au aprins Luminiţele de Crăciun şi s-a încheiat cu un recital susţinut de membrii Ansamblului Burnasul din Teleorman, solistul de muzică populară Constantin Enceanu şi cu un superb foc de artificii.

S-a întâmplat să treacă pe aici şi Preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman – Adrian Gâdea şi Europarlamentarul Viorica Dăncilă …

,, Ora de istorie''

Cunoscutul realizator al emisiunii( radio) ,, ora de istorie’’ - Florin Iordăchiţă  şi – a lansat ieri, 2 decembrie 2013, în sala Casei de Cultură, prima sa carte, intitulată ,, A fost Mareşalul Ion Antonescu manipulat de Hitler? ”. O carte despre care au vorbit: criticul literar Liviu Comşia, prof. Victor Osăceanu, istoricul Dan Botez. O carte pe care trebuie să o citim pentru a ne da un răspuns...

Tara mea

Ioan Nenitescu.

Acolo unde-s nalti stejari
Si cat stejarii, ‘nalti imi cresc
Flacai cu piepturile tari,
Ce moartea-n fata o privesc;

Acolo unde-s stanci si munti,
Si ca si muntii nu clintesc
Voinicii cei cu peri carunti
In dor de tara stramosesc;

Acolo unde-i cer senin
Si ca seninul cer zambesc
Femei, ce poarta l-al lor san
Copii ce pentru lupte cresc,

Acolo este tara mea
Si neamul meu cel romanesc!
Acolo eu sa mor as vrea,
Acolo vreau eu sa traiesc!

Acolo unde intalnesti
Cat tine tara-n lung si-n lat
Batrane urme vitejesti
Si osul celor ce-au luptat;

Si unde vezi mii de mormane,
Sub care-adanc s-au ingropat
Multime de ostiri dusmane,
Ce cu robia ne-au cercat;

Si unde dorul de mosie
Intotdeauna drept a stat,
Si barbateasca vitejie
A-mpodobit orice barbat,

Acolo este tara mea
Si neamul meu cel romanesc!
Acolo eu sa mor as vrea,
Acolo vreau eu sa traiesc!

Tot despre iarnă

Ultima zi de toamnă – prima zi de iarnă

ieri

Tu îmi aşezi poezia în palmă,

ca într-o oglindă să privesc.

Şi vrei ca în acest sfârşit de toamnă,

primăvăratic să înfloresc?

ieri

ieri

ieri

azi

Dar este iarnă-n noi, poete!

Este iarnă în amândoi.

Tot ce am dăruit în vară,

nu mai putem lua – napoi...

azi

azi