miercuri, 19 martie 2014

Tot ce e frumos e gri



Ele veneau în urma mea şi cărau un geamantan cu fotografii. .

Eram la ,,Terasa Verde’’, savuram un nectar de kiwi
şi în jurul meu nimeni.
Şi îmi plăcea singurătatea aceasta
 şi îmi spuneam că trebuie să profit de ea,
 ce este frumos nu ţine mult...

Ele se apropiau, traversau o stradă neiluminată.

Eram tot singură. În stânga se întindea câmpul,
în dreapta, oraşul din care plecaseră toţi
când toamna începea ca o primăvară şi mâine ne aştepta de azi.


Ele râdeau şi masa se umplea de sticle, semn că nu plecaseră,
erau aici, întotdeauna prezente, întotdeauna absente ca o ploaie de luni.