Mama şi-a tăiat părul şi
l-a depus la o bancă.
Cu depozit la vedere.
Mama este o femeie din
flori.
Împleteşte ciorapi pentru
cei plecaţi,
spală morţii, îi aşază în
sicrie.
Îi aşteaptă să se
întoarcă.
Acestea sunt fericirile.
De la o vreme, tata o
ţine închisă într-o cutie de plastic, ca pe o haină de sus.
Mama trăieşte poezia ca
pe o viaţă.
Îşi dorea să mă fac
medic. Să o vindec de sine.
Eu am ales să fiu ea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu